Ce facultate trebuie sa termini pentru 1.000 de euro pe luna la primul job

Absolventii de cibernetica din ASE sau cei de la automatica din Politehnica pot sa castige fara probleme 1.000 de euro pe entry level. Totusi, pentru a avea certitudinea unui salariu de 1.000 de euro, in general, un absolvent trebuie sa aiba o experienta de 2-3 ani, adica sa fi lucrat inca din facultate", declara Irina Stoian, HR manager al companiei de credite de consum Cetelem.

Din cei 16.000 de studenti care termina Academia de Studii Economice (ASE) din Capitala in 2008, 1.400 sunt absolventi de cibernetica. "Aproximativ 25-30% dintre absolventii ASE din ciclul de patru ani lucreaza inca din timpul facultatii. Absolventii de cibernetica isi gasesc destul de usor un loc de munca in companii de genul IBM sau Oracle si pornesc cu salarii de la 1.000-1.500 de euro", spune Gheorghe Rosca, rectorul ASE.

Producatorul de software Adobe este unul dintre angajatorii din IT&C care ofera un salariu de 1.000 de euro pentru studenti sau absolventi de facultate. "In general, cei mai multi dintre tinerii fara experienta pe care ii recrutam sunt studenti sau absolventi de Politehnica si ASE. Acest lucru nu reprezinta o regula, insa. De exemplu, printre angajatii nostri se numara si un absolvent de Conservator", afirma Delia Blajan, human resources manager al Adobe Systems Romania. In acest an, 480 de studenti au absolvit cursurile facultatii de Automatica si Calculatoare din cadrul Politehnicii Bucuresti.

"Foarte multi dintre studentii din anii terminali lucreaza, fie in tara, in companii importante din domeniu, fie in strainatate", afirma un reprezentant al facultatii.

"Profitabilitatea" unor specializari in detrimentul altora este data de stadiul in care se afla piata fortei de munca la un moment dat. In prezent, cele mai afectate de deficitul de personal sunt industria de IT&C, spre care se indreapta absolventii de automatica si calculatoare si cibernetica, cea de constructii si real estate - unde se cauta specialisti cu background in inginerie sau muncitori calificati, dar si centrele de servicii si outsourcing, care vaneaza absolventi de facultati de limbi straine rare.

De fapt, in contextul deficitului de personal tehnic de pe piata, orice specializare din zona de inginerie devine profitabila pe termen lung. "Nu cred ca ai cum sa dai gres cu profil tehnic in cariera. Genul acesta de specializare va fi mereu cautat de catre angajatori", este de parere Larisa Condriuc, consultant in cadrul companiei de recrutare Manpower Professional.

Specialistii in resurse umane de pe piata locala sunt de parere ca pe termen scurt absolventii de facultati cu profil tehnic, ca automatica sau cibernetica, sunt cei mai favorizati din perspectiva remuneratiei.

"Apoi, cred ca sanse mari in obtinerea de venituri lunare ridicate le au cei care se angajeaza in vanzari, indiferent de domeniul din care provin. De asemenea, si absolventii de limbi straine foarte cautate si considerate , din cauza numarului relativ mic de vorbitori - olandeza, suedeza, finlandeza, ebraica, sau limbi orientale, pot obtine un venit lunar ridicat inca de la inceput", afirma Florin Ochiana, country manager al Grafton Recruitment, firma de recrutare care ofera servicii bazate exclusiv pe success fee. La acestia se adauga si absolventii Scolii Nationale de Studii Politice si Administrative (SNSPA), apreciaza si Iuliana Badea, sales manager la Lugera & Makler.

Persoanele vorbitoare de limbi "exotice" sunt recrutate, de obicei, de jucatorii din industria de servicii si outsourcing, care sunt printre cei mai activi angajatori din ultimii ani. Spre exemplu, filiala locala a Hewlett - Packard (HP), cel mai mare producator de PC-uri din lume, targeteaza pentru angajarile pe care le face centrul de servicii din Bucuresti, vorbitori de limbi straine precum germana, poloneza, daneza sau finlandeza, nefiind necesare cerinte de background tehnic.

Daca un vorbitor de limbi straine ca franceza, engleza sau italiana, care se angajeaza intr-un centru de outsourcing castiga intr-o prima faza in jur de 200 - 400 de euro, un tanar care stie finlandeza, olandeza sau japoneza poate ajunge la 1.000 de euro pe luna.

Pe termen mediu si lung, pe langa cinernetica si alte specializari din cadrul ASE, cum este cea de finante-banci, se pot dovedi investitii profitabile in cariera, mai ales in conditiile in care bancile au printre cele mai agresive expansiuni din piata.

Cu toate acestea, salarii de inceput de 1.000 de euro sunt greu de intalnit in banking, insa candidatii care au rabdare si se specializeaza pot fi platiti extrem de bine dupa cativa ani de la angajare.

"O nisa interesanta de studii/castig a devenit in ultimul timp combinatia intre studiile la medicina si o cariera in industria famaceutica, pe vanzari, tocmai pentru ca aici se castiga bine", afirma Ovidiu Vilceanu, managing partner la Sales Consulting, companie de consultanta in resurse umane si recrutare.

In ultimii ani, salariile din industria farmaceutica autohtona au inregistrat cresteri semnificative, in companiile de top din farma romaneasca, un reprezentant medical de vanzari ajunge sa castige peste 500 de euro/lunar net, in timp ce un farmacist depaseste cu usu-rinta 1.000 de euro pe luna.

Absolventii de medicina reprezinta o categorie defavorizata din punct de vedere salarial, cel putin in anii de rezidentiat, cand castigurile acestora ajung la aproximativ 300 de euro, insa dupa cativa ani de experienta, un medic foarte bun care lucreaza in mediul privat poate ajunge la castiguri de cateva mii de euro pe luna.

In vreme ce un proaspat absolvent poate avea trecut pe fluturasul de salariu 1.000 de euro, un tanar de pana in 25 de ani poate castiga chiar si de 3-4 ori mai mult.

"Asemenea salarii (4.000 de euro - n.r.) se intalnesc in IT&C, BPO (Business Process Outsourcing - BPO) si banking", subliniaza Ovidiu Vilceanu, de la Sales Consulting. Pozitiile de top pe care poate accede o persoana de 25 de ani sunt extrem de variate, de la team leader, project manager in IT si transition manager in BPO, pana la IT manager, indiferent de industrie.

Irina Stoian, director de resurse al Cetelem, este de parere ca se castiga foarte bine in domenii ca financiar-bancar, farma, automotive sau vanzari. "Sunt domenii dinamice in care implicarea personala se poate reflecta in urma succesului dobandit, nu neaparat in salarii, ci in bonusuri motivante", afirma Stoian.

Facultatea de Comerţ, azi

Din anul 2005, în conformitate cu "procesul Bologna", Facultatea de Comerţ a adoptat noua structură a studiilor superioare, cu ciclul de licenţă de trei ani şi o specializare unică la nivelul întregii facultăţi, intitulată administrarea afacerilor (în comerţ, turism şi servicii, merceologie şi managementul calităţii). Pentru prima dată se organizează formaţii pentru studiile de masterat la nivelul tuturor celor trei direcţii de specializare, respectiv catedre ale facultatii (în total, patru programe de masterat).

Noul sistem de organizare a studiilor de doctorat prevede un program de pregătire universitară avansată, în cadrul Şcolii doctorale, şi un program de cercetare ştiinţifică, durata desfăşurării doctoratului fiind de trei ani.

Fondarea si istoricul

Deşi sub actualul nume, Facultatea de Comerţ, există doar din anul 1951 – când prin trecerea secţiei comerciale la Facultatea de Cooperaţie, se constituie Facultatea de Comerţ şi Cooperaţie – învăţământul de comerţ a existat în Academia de Studii Economice din Bucureşti, încă de la fondarea acesteia (6 Aprilie 1913).
[modifică] Istoric

Putem aprecia că studiile comerciale au fost şi sunt reprezentative pentru întreaga existenţă a primei univerităţi economice a neamului - Academia de Studii Economice din Bucureşti. Astfel:

• la înfiinţare (1913) universitatea economică bucureşteană s-a numit Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale, iar denumirea uzuala este de Academia Comercială sau chiar de Academia de Comerţ;

• la apariţia secţiilor (1919), secţia I se numea - "Comerţ, bancă, asigurări";

• primul doctorat din ASE (1921) avea specializarea "Studii comerciale şi industriale";

• După inaugurarea Palatului Academiei Comerciale (1926) – astăzi cladirea Ion N. Angelescu (rectorul din perioada 1924-1929), prima prelegere ce a fost ţinută în amfiteatrul I, de către prof. Emil Brancovici, a fost "Tehnica comercială a mărfurilor şi uzanţele comerciale în decursul veacurilor";

• la restrângerea, de la trei la doua, a secţiilor de specialitate (1932) o secţie se va numi "comercială-industrială";

• atunci când Aula Palatului Academiei Comerciale este îmbogăţită cu fresca semnata de Cecilia Cutescu-Storck (1879-1969), aceasta este închinată istoriei comerţului românesc. Autoarea avea să afirme: “Momentele cele mai însemnate din istoria comerţului românesc din timpurile cele mai îndepărtate până în zilele noastre se desfăşoară ca o epopee în imagini şi culori”.

• la revenirea învăţământului economic cu trei secţii (1938) cea de a III-a, va fi "Comercială, Industrială";

• În urma fuzionării (1947) cu Academia de Studii Cooperatiste, se constituie Academia de Ştiinţe Comerciale şi Cooperatiste - pentru prima dată structurată pe facultăţi, două la număr: Facultatea de Ştiinţe Comerciale şi Facultatea de Ştiinţe Cooperatiste.


Din anul 1968 sediul Facultăţii de Comerţ se află în clădirea Mihai Eminescu (după fostul nume al străzii), cunoscută drept "a Facultăţii de Comerţ".

Începând cu anul 1990, specializările facultăţii devin următoarele: marketing, merceologie, turism-servicii şi relaţii economice internaţionale. În anul următor (1991) relaţiile economice internaţionale se reorganizează ca facultate distinctă, Facultatea de Comerţ ramânând cu catedrele de: marketing, merceologie şi managementul calităţii, respectiv turism-servicii. Specializările de doctorat sunt: economia comerţului şi serviciilor, marketing, respectiv merceologie.

Anul 2003 aduce o nouă transformare a structurii Facultăţii de Comerţ. Consecinţă a demersurilor catedrei de marketing, prin HG nr. 693/2003, specializarea omonimă se desprinde din structura Facultăţii de Comerţ creându-se Facultatea de Marketing. La Facultatea de Comerţ rămân două specializări: economia comerţului, turismului şi serviciilor respectiv merceologie